Pe măsură ce conturam excursia noastră din Cuba împreună cu Vero, tot mai tare mă atrăgea acest loc cu nume interesant, parcă desprins dintr-un basm. Astfel am plecat în Cuba cu ideea de a petrece 2 nopți în Cayo Coco, chiar dacă am fi fost mai mult pe drumuri, dar consider că e una dintre cele mai bune idei care le-am avut legate de Cuba. Am descoperit astfel o minunăție de stațiune și am interacționat cu oameni prietenoși.

Cayo Coco împreună cu insulele vecine: Cayo Guillermo, Cayo Paredon Grande și Cayo Cruz fac parte din arhipelagul numit Jardines del Rey (Grădinile Regelui), care aparțin unui arhipelag mai mare numit „Sabana-Camaguey”. Spaniolii au numit arhipelagul Jardines del Rey în 1513 în onoarea regelui Ferdinand al II-lea de Aragon, regele catolic căruia i se datorează descoperirea Cubei de către Cristofor Columb. Cayo Coco este numit după ibisul alb, pasăre cunoscută de localnici sub numele de pasărea coco. Această destinație paradisiacă este recunoscută în mare parte pentru plajele sale cu nisip alb întins, care se întind pe kilometri, pentru apele sale calme și puțin adânci, precum și pentru atmosfera sa liniștită, departe de toate. Pe lângă plajă cristalină, există lacuri artificiale și bazine care îi pot ispiti chiar și cei mai reticenți înotători. Aproximativ 85% din Cayo Coco este acoperit cu vegetație, având peste 200 de specii de păsări incluzând și o mare colonie de păsări flamingo.

Cayo Coco este a patra insulă ca mărime a arhipelagului cubanez cu o suprafață de 370 de kilometri pătrați, dar este conectat de insula principală printr-un drum lung de 27km ce traversează Bahia de Perros (Golful Câinilor) construit în doar 16 luni din 3 milioane de metri cubi de roci și pietre. Cayo Coco precum și insulele vecine nu sunt locuite, fiind accesate de către turiști pe acest drum privat și păzit, sau o altă variantă ar fi să zbori direct pe aeroportul Jardines del Rey. Astfel în cayo-uri intră doar șoferii ce duc cu taxiurile lor turiștii la hotelurile de acolo sau doar localnicii ce lucrează la hoteluri, deci nu vei găsi aici varianta de casa particular. De aceea, cel mai bine e să alegi un hotel cu all inclusive când mergi în Cayo Coco.

Noi am ales Hotelul Memories Caribe Beach Resort, un hotel destinat exclusiv adulților (vârsta 16+) ce oferă o experiența perfectă pentru cupluri, grupuri și călătorii singuri.

În schimb a fost o adevărată aventură sosirea și plecarea noastră de la acest hotel 🙂 După vizita din Valle de Los Ingenios, l-am rugat pe șoferul nostru găsit pe stradă, să ne facă o ofertă și pentru drumul până în Cayo Coco. El ne-a explicat el nu merge spre cayo-uri din cauza mașinii lui (probabil că nu poate oricine să ducă turiști acolo) dar are el un văr (toată lumea are un astfel de văr în Cuba) care ne va duce. După ce ne-am reîntors în Trinidad în acea după masă, ne-am întâlnit și cu vărul lui, tot pe stradă. Prețul oferit a fost de 25CUC de persoană și nu am mai negociat acest preț, deoarece îl rugasem și pe domnul de la cazarea noastră să ne ajute cu o mașină spre Cayo Coco, iar oferta sa a fost de 40CUC de persoană. Astfel am bătut palmă cu “vărul”, iar el ne-a scris pe o chitanță toate datele călătoriei noastre, numele și numărul lui de telefon și ne-a cerut un avans de 10CUC. Am fost sceptici și am sperat să nu luăm țeapă. Problema nu era că rămânem fără cei 10CUC, ci problema era că nu ajungem în ziua aia în Cayo Coco unde aveam cazarea.

Două zile mai târziu la ora 8:30 așteptam cuminți să apară mașina care bineînțeles că nu a apărut. La două case mai încolo de noi, niște cubanezi veniseră să ia niște turiști, iar unul dintre acei cubanezi a remarcat că stăteam cu rucsacurile în spate și nu apare nimeni așa că l-am rugat să ia legătură cu șoferul nostru și să sune la numărul de pe chitanță. După ce l-a dojenit bine că nu a ajuns și noi stăm după el, a aflat că șoferul nostru nu găsise adresa, dar până la urmă i-a explicat “noul nostru prieten” cum să ajungă, iar noi am răsuflat ușurați și i-am mulțumim de ajutor. Bineînțeles că a apărut într-adevăr șoferul după noi, dar șoferul nu era “vărul” cu care ne înțelesesem. Nu am pus întrebări, ci am ales să mergem cu el la mașină dorindu-ne doar să ajungem la destinație. A urmat apoi o călătorie de 4 ore spre Cayo Coco într-un Renault 19, călătorie ce am împărțit-o cu un spaniol. Asta înseamnă în Cuba un taxi colectivo, iar pentru mai multe informațîi despre tipurile diferite de taxiuri din Cuba, citește articolul nostru despre călătoria prin țară.

Odată ajunși la hotel, șoferul nostru ne-a rugat să notăm într-un carnețel numele noastre, hotelul la care stăm, cât stăm, unde vrem să mergem mai departe și când. Un adevărat interogatoriu. Astfel am negociat cu el ca peste 2 zile să ne ducă în Varadero, iar prețul oferit a fost de 50CUC de persoană cu avans de 20CUC. Din nou am fost reticenți dacă să îi dăm banii, dar ne-am zis că până la urmă omul a apărut după noi și ne-a dus în siguranță unde ne-am dorit, așa că am rămas înțeleși să mergem tot cu el spre Varadero, iar restul de 80CUC să îi dăm la destinație.

Au urmat două zile de relaxare totală în Cayo Coco, unde doar am stat la plajă și ne-am bucurat de regimul all inclusive, iar într-una din seri, așa din senin, când stăteam la barul hotelului, barmanul și barmanița s-au apucat să danseze și am fost pe fază de i-am filmat. Această clipă rămâne una dintre favoritele excursiei noastre din Cuba.

Cele două zile au trecut în zbor și în ziua plecării am așteptat cuminți mașina ce trebuia să ne ducă în Varadero. Numai că la ora stabilită a apărut alt văr :)) iar de data asta în mașină au fost doi columbieni, pe care i-a dus in stațiunea Cayo Santa Maria. De acolo am făcut o mică oprire în oraşul Santa Clara cât să vedem de afară Mausoleul lui Ernesto Che Guevara, faimosul revoluționar.

Se însera deja, iar noi am luat-o pe autostrada ce ducea spre Havana, când șoferul nostru a tras brusc pe dreapta pe un drum lăturalnic, a închis farurile și ne-a zis că au venit chicos (băieții) după noi. Am intrat în panică puțin și l-am rugat cu puțina spaniolă ce o știm să ne explice care e problema. El a zis că nu ne poate duce până în Varadero pentru că se întoarce în acea seară acasă în Cienfuegos, dar că băieții ce au venit după noi, ne vor duce în Varadero la hotelul nostru, ei având în ziua următoare programată o cursă din Varadero spre Trinidad. Până am stat noi la povești, bagajele noastre deja erau mutate în cealaltă mașină, iar șoferul nostru inițial a cerut 30CUC din totalul de 80CUC rămași de plată. Astfel am plecat mai departe cu băieții și am ajuns târziu la hotelul Be Live Experience Las Morlas unde ne aștepta restul grupului. La destinație, le-am dat șoferilor cei 50CUC.

A fost o adevărată aventură să ajungem în Cayo Coco și apoi în Varadero, dar ne-a făcut să ne dăm seama cât de în siguranță am fost tot timpul și cât de cinstiți au fost toți șoferii cu care am intrat în contact. Acest sistem de transfer al turiștilor dintr-o parte în alta a țării e bine dezvoltat în Cuba și toți au interesul ca turistul să fie mulțumit pentru că din asta trăiesc.

Pont: te ajută enorm să știi măcar puțină spaniolă.

Cayo Coco este unul din locurile greu accesibile din Cuba, fiind departe de Havana și de Varadero, dar după ce am fost și în faimosul Varadero, care mie mi s-a părut mult prea turistic și necubanez, eu personal prefer și recomand Cayo Coco pentru o vacanță all inclusive în Cuba.