După micul dejun a venit tipul de la închirieri auto în Hotelul Maria Jose și am semnat contractul de închiriere al mașinii. Primisem un Hyundai vechi, dar nu am avut pretenții, atâta timp cât funcționa. I-am plătit tipului 550MXN (110RON) și o garanție cash de 55MXN (11RON), adică 10%. Totul s-a desfășurat rapid așa că nu am pierdut timpul și duși am fost. Până la situl arheologic de la Uxmal am făcut o oră și un pic, drumul fiind chiar bun. Intrarea a costat 428MXN(86RON) de persoană, iar parcarea a fost 80MXN(16RON).
Uxmal este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, la fel ca Chichen Itza sau alte ruine mayașe din Mexic, dar am fost plăcut surprinși că nu am întâlnit aici mulți vizitatori. Mai puțini oameni înseamnă, de asemenea, mai puțini vânzători, și deci nu avea cine să ne agaseze. Astfel, în vizita noastră am avut parte de multă liniște. Cuvântul Uxmal este derivat din Oxmal, care înseamnă „de trei ori construit”. Acest lucru se referă probabil la faptul că Uxmal a trebuit să fie reconstruit de mai multe ori. Etimologia este însă contestată, pentru că o altă posibilitate este ca Uxmal să provină din Uchmal care înseamnă „ceea ce urmează, viitorul”. Orașul a fost fondat în anul 500 de liderul maya Hun Uitzil Chac Tutul Xiu și se spune că ar fi fost cel mai dominant centru cultural din întreaga peninsulă Yucatan, împreună cu puternicul Chichen Itza. Orașul se pare că și-a pierdut puterea în jurul anului 1200, deoarece nu a fost construită nicio clădire nouă după aceea. Spre deosebire de Chichen Itza, Uxmal a fost locuit, până la sosirea spaniolilor în secolul al XVI-lea, deși nu mai erau atât de mulți oameni în oraș ca în perioada lui de glorie când avea o populație de 25000 de oameni.
Uxmal este împărțit în trei zone principale: zona de nord, zona centrală și zona de sud. Imediat după ce intri în situl arheologic, ajungi direct în zona centrală, unde te vei întâlni față în față cu atracția principală aici: Piramida Magicianului.
Piramida Magicianului sau Piramida Piticului / Piramide del Adivino
Legendele spun că piramidă a fost construită într-o singură noapte. Potrivit unei povestiri, un zeu cu puteri magice pe nume Itzamna ar fi ridicat piramida într-o singură noapte, folosindu-și puterea și magia. Pe când o altă poveste sugerează că primul rege al orașului a fost învins de un pitic magic pe nume Itzamna, care a câștigat poziția de rege al lui Uxmal construind cel mai înalt monument din oraș într-o singură noapte. Este totuși foarte puțin probabil ca piramida să fi fost construită într-o singură noapte, deoarece constă din 5 structuri din epoci diferite, poate doar ultima și cea mai mică structură de deasupra a fost construită într-o singură noapte și care s-a transformat mai târziu în legendă.
Piramida Magicianului măsoară în jur de 35 de metri înălțime și are un plan eliptic. De asemenea, are o caracteristică care nu se găsește foarte des în siturile Maya: marginile piramidei sunt rotunjite. Aceasta a fost o metodă de construcție avansată, mult mai bună decât metodă anterioară, care a folosit grămezi de pietre lipite pe un miez de ipsos. Iar acesta poate fi motivul pentru care multe dintre clădirile antice de la Uxmal sunt în stare excelentă astăzi. Până în prezent, au fost detectate cinci faze de construcție; desfășurate în momente diferite și stiluri arhitecturale diferite. Clădirea care încoronează baza superioară este în stil arhitectural Puuc. Din păcate, nu este posibil să urci cele 90 de trepte cu o înclinaţie de 60° ale acestei impresionante piramide. În schimb poți urca pe alte structuri din situl arheologic. Poți chiar intra în multe dintre camerele care sunt acum ocupate în mare parte de păsări. Noi nu am urcat/intrat decât pe alocuri, încercând să protejăm construcțiile.
Dacă stai direct în fața scării și bați din palme foarte tare, vei auzi un ecou care imită sunetul pasării Quetzal . Această pasăre este considerată mesagerul zeilor și funcția acustică de aici poate fi găsită și la Chichen Itza. De la Piramida Magicianului poți decide dacă mergi la stânga sau la dreapta, deoarece nu există o cale desemnată. Noi am luat-o prin dreapta piramidei.
Cuadrilaterul Păsărilor / El Cuadrangulo de los Pajaros
Cuadrilaterul Păsărilor este o curte mărginită de patru structuri care încadrează Piramida Magicianului, acest set de structuri fiind construit în diferite etape de-a lungul vieții lui Uxmal. Numele Cuadrilaterul Păsărilor a fost dat datorită sculpturilor de păsări ce decorau clădirea din vest. Aici vei găsi prima dată faimoasele arcade în formă de V caracteristice siturilor Puuc.
Cuadrilaterul Călugărițelor / El Cuadrangulo de los Monjas
În continuare vei găsi o altă curte mare deschisă cunoscută sub numele de Cuadrilaterul Călugărițelor. Acesta este format din patru palate plasate pe diferite nivele care înconjoară o curte. Intrarea formală, ierarhia structurilor prin diferitele elevații și absența elementelor domestice sugerează că acest spațiu corespunde unui palat regal cu funcții administrative și nerezidențiale, unde grupul conducător trebuie să fi avut întâlniri pentru a colecta tributul sau pentru a lua decizii.
Numele utilizate în prezent pentru multe dintre structuri au fost inventate de spanioli. Un exemplu este mănăstirea de maici numită astfel pentru asemănarea sa cu mănăstirile spaniolilor. Această structură se presupune că a fost de fapt folosită ca școală pentru instruirea vindecătorilor, astronomilor, matematicienilor, șamanilor și preoților.
Terenul de Mingi / El Juego de Pelota
Jocul Pok–Ta–Pok era important în viața mayașilor și în consecință au construit terenuri de mingi în toate orașele importante. Cel mai mare teren de mingi din Mesoamerica este cel de la Chichen Itza. Pe de altă parte terenurile de mingi nu sunt abundente în orașele din zona Puuc, acesta de la Uxmal fiind singurul găsit. Jocul presupunea să lovești o minge de cauciuc de cinci kilograme, prin inelele de piatră, folosind doar cotul, genunchiul sau șoldul, în timp ce mingea, reprezentând soarele, nu avea voie să atingă solul, pentru a nu se întrerupe cursul său simbolic. Se spune că cei care pierdeau erau decapitați la sfârșitul jocului. Jocul cu mingea are o vechime de peste 3.500 de ani, ceea ce îl face primul joc organizat din istoria sportului. Unele dintre jocuri au fost jucate pentru a rezolva argumentele dintre orașele rivale sau ca o alternativă la războiul complet.
Noi am văzut un astfel de joc la spectacolul de seară din Parcul Xcaret.
Anumite zone din partea centrală a sitului arheologic erau închise astfel că am luat-o pe o potecă spre sudul sitului până am ajuns la Marea Piramidă.
Marea Piramida / La Gran Piramide
Marea Piramidă din Uxmal era una dintre puținele piramide mayașe pe care încă se mai putea urca și văzusem multe poze superbe din vârful ei, dar când am ajuns și am văzut că era pusă o bandă în fața treptelor sale, ne-am dat seama că acest lucru nu mai e posibil. Acest monument măsoară în jur de 30 m și se presupune că a fost o piramidă la fel de impresionantă ca Piramida Magicianului. Forma sa generală este cea a unei piramide formate din nouă niveluri în trepte. Se pare că un alt templu urma să fie suprapus structurii existente și au avut loc unele demolări înainte că planurile să fie oprite, lăsând piramida în stare proastă.
Mergând mai departe pe potecă marcată am ajuns la un platou mare cu două structuri impresionante: Casa Guvernatorului și Casa Țestoaselor.
Casa sau Palatul Guvernatorului / La Casa del Gobernador
Casa Guvernatorului este așezata pe vârful unui deal, caracteristică a regiunii Puuc, pe o platformă mare care alcătuiește trei terase și e împărțita în trei părți separate de bolți transversale foarte înalte. Această clădire este una dintre cele mai admirate structuri precolumbiene și dintre cele mai frumoase exemple de sculptură și arhitectură mayașă, dar și un bun exemplu al stilului Puuc. Pereții sunt netezi și fără ornamentație de la nivelul podelei până la înălțimea acceselor, iar deasupra lor, există o fațadă superb decorată cu glifuri ale lui Venus, așezate pe obrajii măștilor Chac, zeul ploii și fertilității, dar și diferite măști în formă de șerpi, zei, păsări și flori. Recent, cercetătorii au descoperit că ușa centrală, care este mai mare decât celelalte, este în perfectă aliniere cu Venus, așa că e posibil să fi avut și o semnificație astrologică.
De neratat aici este și Platforma Jaguarilor, situată pe terasa din fața Palatului Guvernatorului. Pe această platformă, există o sculptură care reprezintă doi jaguari uniți de torace. Platforma poate fi accesată de patru scări pe fiecare parte și se presupune că a fost un altar ceremonial. Un fapt interesant este că există un sacbe (o cale antică mayașă) care pleacă spre orașul vecin Kabah începând de la baza acestei platforme.
După aceea ne-am dus la Casa Țestoaselor de lângă Palatul Guvernatorilor, care a primit numele, datorită sculpturilor cu broaște țestoase care acopereau exteriorul. Țestoasele au jucat un rol important în mitologia mayașă pentru că simbolizau ploaia. Din păcate, astăzi nu mai există așa multe decorații cu broaște țestoase, dar câteva mai pot fi observate de-a lungul cornișei. De aici ai o vedere minunată spre zona centrală a sitului până la Piramida Magicianului.
Ruta Puuc
Dacă tot ne-am mișcat destul de repede prin Uxmal am hotărât să mergem puțin pe Ruta Puuc. Termenul Puuc se traduce prin „deal”, deci nu este o surpriză să aflăm că această zonă a Peninsulei Yucatan este una dintre cele mai dealuroase regiuni de acolo. Dar asta nu este tot. Zona Puuc este, de asemenea, direct legată de o anumită civilizație maya, care este ușor de identificat printr-un stil arhitectural unic. De obicei, civilizația Maya își construia structurile din pietre mari care se îmbinau cu un tip de mortar. Stilul de arhitectură Puuc a constat din pietre de furnir cimentate pe un miez de dărâmături, acoperișuri de piatră cu boltituri cornite și fațade complicate detaliate în furnir geometric și mozaic de piatră. Secțiunile inferioare ale fațadelor erau de obicei goale, iar porțiunile superioare erau pline de modele geometrice. Arcurile în formă de V sunt o altă trăsătură arhitecturală distinctă a zonei. Și îl vei vedea Chac, zeul ploii, pe toate siturile din Ruta Puuc. Proiectul recent finalizat Chunhuaymil a identificat 19 situri arheologice într-o zonă de 100 kilometri pătrați, cunoscută sub numele de Ruta Puuc. Toate aceste situri erau conectate prin drumuri de acces numite sacbes, care erau considerate sacre pentru poporul mayaș. Astăzi, cinci situri arheologice, inclusiv cel mai popular Uxmal, fac parte din Ruta Puuc pe care o iau majoritatea turiștilor. Celelalte patru sunt: Kabah, Labna, Xlapak și Sayil. Se crede că aceste situri au fost locuite cândva între 300 și 1200 d.Hr.
Kabah
Primul oraș care îți iese în cale când pleci de la Uxmal e Kabah. Situl e faimos pentru Palatul Măștilor, cu un model repetitiv al zeului ploii Chac, dar și pentru două sculpturi mari gemene. Din păcate când am ajuns la intrare ni s-a spus că din cauza pandemiei este închis situl, așa că ne-am mulțumit să facem niște poze de la poartă și am hotărât să abandonăm ruta.
Muzeul Ciocolatei / Choco-Story
Când am ajuns înapoi în drept cu intrarea de la Uxmal care era pe partea stânga, pe partea dreapta am observat un indicator spre Choco-Story (Muzeul Ciocolatei) și am mers să vedem despre ce e vorba. Mayașii sunt creditați cu descoperirea de cacao până la urmă, așa că muzeul dorește să evidențieze acest lucru. Am înțeles că muzeul face parte dintr-un parc ecologic și este întins pe o serie de colibe în aer liber conectate prin poteci. Muzeul Choco-Story funcționează, de asemenea, ca centru de salvare a animalelor, cum ar fi jaguarii care au fost răniți sau capturați ilegal, și deci nu se pot descurca în sălbăticie. Există și o ceremonie mayasa, iar la sfârșit o degustarea a băuturilor proaspete din ciocolată caldă, realizate dintr-o rețetă ancestrală. Intrarea e 140MXN (28RON), iar o ciocolată la magazinul muzeului costă 105MXN (21RON).
Noi ne-am mulțumim doar cu ciocolata și nu am intrat în muzeu din lipsă de timp, pentru că în drum spre Merida, ne-am dorit să vedem neapărat o hacienda, adică o moșie tipic mexicană. Doar că deja era ora prânzului și ni se făcuse puțin foame. Am oprit la un restaurant ce ni l-a recomandat domnul Dumitru Raiescu (MexicTour), și anume restaurantul Ppapp Hol Chac.
Restaurantul Ppapp Hol Chac de Uxmal
Acesta este deținut de o familie mayașă cu proprietari foarte drăguți: bunica cosea lucruri manual, bunicul sculpta și vindea afară niște obiecte foarte frumoase și interesante, iar “copiii” se ocupau cu servirea vizitatorilor. Noi ne-am comandat o supă tradițională din zona Yucatan: sopa de lima. Aceasta este o supă picantă, aromată, de pui/curcan și roșii, contrar numelui său, care ar face să credem că lămâile sunt principalul ingredient al felului de mâncare. Cu toate acestea, supa este aromată cu lămâi Yucatan unice, dulci-amărui și ardei habanero picanți. În supă se pun fâșii de tortilla. Două supe, o bere și două cola au fost 250MXN (50RON). Dacă ești în zona Uxmal, nu rata acest restaurant.
După ce am mâncat ne-am continuat drumul spre Merida. Pe acest drum se găsesc trei haciende: Ochil, Temozon și Yaxcopoil. Verificându-le online am văzut că Ochil nu părea deschisă și așa a și fost. Temozon e un hotel de lux deținut de lanțul Marriott, care de obicei se poate vizita, dar când am ajuns noi ni s-a spus că este o petrecere privată și nu se poate să o vizităm în acea zi. Astfel ne-am încercat norocul la cea de-a treia: hacienda Yaxcopoil, care a și fost deschisă.
Hacienda Yaxcopoil
O hacienda este definită cel mai ușor ca o moșie, și a fost mai ales văzută în coloniile Imperiului spaniol. Spaniolii au construit apoi haciende și în America Latină și au răspândit acest sistem în multe țări ca Mexic, Chile, Bolivia, Argentina, Columbia, Guatemala, Peru, El Salvador și Noua Granada. Totuși, cel mai adesea cuvântul hacienda este asociat cu Mexicul. O mulțime de haciendas au fost folosite ca mine, fabrici sau plantații, iar unele au combinat toate aceste activități.
Hacienda Yaxcopoil reunește în istoria sa cele trei mari perioade din trecutul Yucatanului, viața pre-hispanică, viața colonială și boom-ul henequenului (specie de agave originară din Mexic) de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Această hacienda a fost odată considerată una dintre cele mai importante moșii rurale din Yucatan datorită dimensiunii și măreției sale. A acoperit aproximativ 22.000 de acri de teren în momentul ei de splendoare, funcționând mai întâi ca fermă de vite și mai târziu ca plantație de henequen. De-a lungul timpului, datorită continuelor schimbări politice, sociale și economice, moșia a fost redusă la mai puțin de 3% din dimensiunea inițială.
În prezent, hacienda este transformată într-un han și muzeu privat, care încearcă să arate cu simplitate, spațiile și mobilierul care erau folosite în vremuri de splendoare. Ele sunt prezentate în mod realist, oferind vizitatorului efectul de a păși înapoi în istorie. De neratat este monumentalul său arc dublu maur din perioada colonială, poate cel mai frumos din Yucatan, care deschide ușile haciendei către vizitator, făcând pe oricine să se simtă binevenit. Biletul de intrare costă 125MXN (25RON) de persoană, dar Hacienda Yaxcopoil are și o splendidă „Casa de Visitas” (casă de oaspeți) frumos restaurată, unde te poți caza contra sumei de 100 dolari pe noapte.
Orice vizitator care este interesat să afle despre istoria Yucatanului ar trebui să viziteze oricare dintre haciendas, deoarece acestea sunt o parte importantă a trecutului său.
Noi fetele chiar ne-am simțit ca într-o telenovelă și cu greu ne-am lăsat duse. Se însera așa că am urcat în mașină și am plecat spre Merida. Pe drum ne-am oprit să punem benzină de 370MXN (73RON) pentru a o preda în același stadiu în care am primit-o.
Până la urmă, seara la o bere, am concluzionat că a fost o zi foarte faină, plină de istorie și cred că e un itinerar foarte mișto de făcut dacă ajungi în partea asta a Mexicului.