Chichen Itza – capitala antică a imperiului mayaș și cenote Ik Kil – cea mai frumoasă cenote
La doar 200 de kilometri vest de Cancun și 45km de Valladolid se află Chichen Itza, considerat pe scară largă ca fiind unul dintre cele mai bine restaurate situri arheologice din Mexic. Chichen Itza a servit ca sit sacru pentru civilizația Maya timp de peste 700 de ani și până în secolul al XI-lea, a devenit capitala politică și religioasă a unui imperiu mayaș reînviat sub stăpânirea toltecă. Chichen Itza, care înseamnă „la gura fântânii din Itza“, este astăzi sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și al doilea cel mai vizitat sit arheologic din Mexic după Teotihuacan, atrăgând anual peste un milion de vizitatori și asigurându-și locul pe lista obligatorie a oricărui călător care se îndreaptă spre frumoasa Peninsulă Yucatan. Din 2007, acest loc este pe lista Celor 7 Noi Minuni ale Lumii și este vizitat anual de peste 1 milion de turiști.
Chichen Itza a fost fondată în jurul anului 450 d.Hr. de către triburile mayașe care migrasera din sud și se crede că a rămas ocupată mult timp după ce au plecat. Cercetările sugerează că triburile toltece din zonele muntoase centrale din Mexic au vizitat, de asemenea, această parte a Yucatanului în secolul al VII-lea, amestecându-se cu mayașii rezidenți. Fuzionarea acestor civilizații avansate a dus la o renaștere a arhitecturii mayașe în care influențele toltece au dominat.
La momentul cuceririi spaniole din 1533, Chichen Itza era practic nelocuită, deși a rămas un loc de pelerinaj. Până în secolul al XIX-lea, situl devenise un loc de pelerinaj diferit, pe măsură ce arheologii din întreaga lume au vizitat și au dezgropat multe dintre cele mai importante structuri ale sale. Zona arheologică a lui Chichen Itza acoperă opt kilometri pătrați, dintre care o mare parte nu a fost niciodată excavată. Proiectarea și amenajarea sitului de la Chichen Itza a fost în mod clar bine planificată, iar constructorii au construit temple și piramide în grupuri mai mici. Cele mai cunoscute patru grupuri sunt Marea Platformă Nord, Grupul Ossario, Grupul Central și Vechiul Chichen, care nu este deschis publicului. Marea Platformă Nord găzduiește cele mai vizitate locuri din Chichen Itza.
Am plecat cu primul autobuz dimineața din Valladolid spre Chichen Itza, în ideea de a scăpa de hoardele de turiști ce apar în jurul orei 10. Biletul de autobuz a costat dus-întors 74MXN (15RON) și călătoria a durat cam 45min. Intrarea la Chichen Itza a costat 497MXN (~100RON) de persoană. Am mai plătit și o taxa foto de 45MXN (9RON) pentru gopro.
El Castillo
Odată ce ai trecut de armata de vânzători locali de la intrare, printre copaci vei zări inconfundabila piramidă numită El Castillo sau Templul Kukulkan (zeul șarpe). Dar nu doar aspectul perfect al imaginii transformă El Castillo în punctul culminant al unei vizite la Chichen Itza, ci povestea fascinantă din spatele construcției sale.
Piramida în trepte a fost construită cu o acuratețe perfectă, făcând din construcție cea mai bună reflectare a cunoștințelor excepționale ale mayașilor în materie de astronomie și matematică. Construită în perfectă aliniere cu universul, piramida se află în mijlocul curții centrale, are 30m și patru lături cu câte 91 de trepte, ce însumează în total 364. Cu platforma superioară ajunge la 365 în total. Acest lucru este egal cu numărul de zile dintr-un an. Fiecare pas reprezintă zilele calendarului Maya, care se potrivește perfect calendarului pe care îl folosim astăzi, calendarul gregorian. Fiecare parte a piramidei reprezintă un anotimp și a fost folosită de mayasi pentru a-și da seama de momentele cele mai bune pentru semănatul semințelor și recoltarea culturilor. Nouă terase simbolizează probabil credința Maya și într-un cer cu nouă niveluri.
Sub piramida Kukulkan (construită între 1050 și 1300) se află alte două piramide mai mici (20 de metri și 10 metri înălțime) și mai vechi (construite între 500 și 800), iar în 2005 arheologii au descoperit o cenote sub acestea. Inițial această descoperire i-a uimit, dar unii spun că mayașii știau despre existența cenotei și au construit piramidele deasupra acesteia, deoarece ei doreau să reprezinte universul cu construcțiile lor. Oamenii de știință au comparat El Castillo cu păpușile matrioșka rusești.
Dacă vezi pe cineva că bate din palme în fața piramidei, există un motiv pentru acest lucru: Sunetul răsună în partea laterală a structurii, imitând pasărea Quetzal locală, o pasăre importantă spiritual pentru mayași.
În interiorul camerei templului se află statuia lui Chac Mool (zeul mayaș al ploii) și un tron de jaguar, ce puteau fi vizitate în trecut când se putea urca pe piramidă. Din 2006 acest lucru nu mai e posibil decât cu permis special, deoarece o turistă a căzut de pe piramidă și a murit.
Piramida este străjuită de capete de șarpe sculptate la baza scărilor. De două ori pe an, primăvara și toamna, în timpul echinocțiilor, la El Castillo există un spectacol special pentru vizitatori, când soarele strălucește la apus pe piramidă într-un unghi special. Acesta creează un joc de lumină și umbră, ce dă impresia unui șarpe ce se strecoară treptat pe scară.
Situat adiacent la El Castillo este Templul Războinicilor (Templo de los Guerreros), o piramidă masivă în trepte care își datorează numele coloanelor din jur, conținând sculpturi de războinici. Acest templu este similar cu un templu din capitala toltecă din Tula. Cel de la Chichen Itza este totuși mult mai mare.
Alăturat Templului Războinicilor pe latura sa de sud se află Templul celor 1000 Coloane (Grupo de las Mil Columnas), despre care se crede că susțineau odată un acoperiș și că fosta clădire a fost folosită în principal pentru a găzdui o piață interioară sau adunări importante.
Cenote Sagrado
Cenote Sagrado (Cenote Sacră) sau Cenote de los Sacrificios (Cenote de Sacrificii) este probabil motivul pentru care mayasii au ales să se stabilească aici. Această puț natural, aproape perfect, are o adâncime de aproximativ 82m, un diametrul de 50m în direcția nord-sud și 60m în direcția est-vest, cu pereți aproape verticali care se lărgesc spre nivelul apei, formând cavități de calcar. În vremuri de secetă, obiecte prețioase și chiar sacrificii umane au fost aruncate ca ofrande pentru Zeul Ploii Chac. De multe ori cenotele erau considerate intrarea în Xibalba, regatul vieții de apoi. Între 1904 și 1907 au fost făcute o serie de scufundări, iar exploratorii care au găsit 50 de schelete umane, în majoritate bărbați și copii, împreună cu numeroase artefacte din ceramică, piatră, aur, cupru și jad. Explorarea ulterioară din anii 1960, efectuată la adâncimi mai mari, a scos la iveală alte 4000 de astfel de obiecte, unele făcute din rășină, împreună cu păpuși de cauciuc și lemn, precum și oase umane și animale.
Cenote (CLICK pt. Info)
Cenotele sunt piscine naturale, care sunt alimentate de filtrarea ploii și de curenții râurilor subterane care se nasc în inima pământului. Acestea apar în mod natural în roca de calcar atunci când o peșteră subterană se prăbușește în sine și expune apele subterane de dedesubt. Cenotele sunt specifice pentru Peninsula Yucatan și aici se găsesc peste 5000, așa că e greu să alegi una să o vizitezi. Trei dintre cele mai lungi sisteme de peșteri subacvatice din lume se află în Riviera Maya. Ox Bel Ha are 146,7 kilometri, Nohock Na Choch are 61 de kilometri, iar Dos Ojos este de 57,7 kilometri. Acestea sunt și cele 3 cenote recomandate pentru scuba diving.
Frumoase, dar pline de mister și magie în același timp, cenotele sunt cele mai frumoase bijuterii din Peninsula Yucatan. Adăpostite de junglă, înotul într-o cenote este o aventură pe care nu o poți rata în timpul vacanței tale în Riviera Maya.
Nu departe de Cenote Sagrado se află o platformă pătrată numită Tzompantli (Nahuatl), Zidul Craniilor. Acesta măsoară aproximativ 60 m lungime pe 12 lățime, cu o proiecție în centru care îi conferă o formă de T. Este compus dintr-o pantă foarte mică în partea de jos, o bandă centrală decorată cu cranii care se desfășoară în trei rânduri orizontale, iar în partea de sus, o altă bandă, cu un rând de cranii. În total, au fost găsite peste 500 de cranii sculptate în relief.
Cultul morților, unul dintre cei mai vechi din omenire, este prezent printre mayași în această interesantă platformă, considerată „un adevărat monument al cruzimii războiului”. Platforma mare susținea diferite țepușe pe care capetele umane erau atârnate unul peste altul și reflecta intenția evidentă de a înspăimânta inamicii. Victimele nefericite erau dușmani învinși în luptă sau prizonieri de război sacrificați zeilor.
În stânga piramidei principale, vei găsi faimosul teren de mingi mayaș (Gran Juego de Pelota). În timp ce multe situri includ terenuri de mingi, cel de la Chichen Itza este cel mai mare din Mesoamerica. Terenul de joc se întinde pe o lungime de 168 metri și o lățime de 70 metri. Jocul presupunea să lovești o minge de cauciuc de cinci kilograme, prin inelele de piatră, folosind doar cotul, genunchiul sau șoldul, în timp ce mingea, reprezentând soarele, nu avea voie să atingă solul, pentru a nu se întrerupe cursul său simbolic. Se spune că cei care pierdeau erau decapitați la sfârșitul jocului. Jocul cu mingea are o vechime de peste 3500 de ani, ceea ce îl face primul joc organizat din istoria sportului. Unele dintre jocuri au fost jucate pentru a rezolva argumentele dintre orașele rivale sau ca alternativă la război.
Un alt lucru demn de menționat este faptul că această curte a fost măsurată la perfecțiune, făcând-o excepțională în ceea ce privește performanța acustică. Dacă bați din palme o singură dată într-un capăt al terenului cu mingi, acesta produce nouă ecouri în mijlocul terenului. Sau stai la o distanță de 46 de metri de cineva aflat pe partea opusă a terenului de joc și auzi șoaptele acestuia tare și clar.
Jocul se numea Pok–Ta–Pok, iar noi am văzut un astfel de joc la spectacolul de seară din Parcul Xcaret.
În grupul sudic al clădirilor care cuprinde ceea ce este cunoscut sub numele de Chichen Vechi (Chichen Viejo) se află Mormântul Marelui Preot (Tumba del Gran Sacerdote), o piramidă foarte asemănătoare cu piramida Kukulkan. Când a fost excavată, s-a descoperit că această piramidă înaltă de 10 metri conținea șapte morminte și câteva artefacte valoroase. Într-un colț există o coloană acoperită cu reliefuri mitologice, reprezentându-l pe zeul Chac.
Observatorul
La doar o scurtă distanță de Mormântul Marelui Preot este una dintre cele mai interesante dintre toate clădirile de la Chichen Itza, Caracolul (Melcul), despre care se crede că a fost un observator. În interiorul clădirii circulare se află o platformă pe două niveluri și un pasaj care se înfășoară în sus într-o spirală ușor ascendentă. De un interes deosebit sunt fantele înguste din pereți, poziționate pentru a permite razelor soarelui să pătrundă în clădire, o metodă simplă, dar fiabilă, utilizată de preoți pentru a defini datele ritualurilor sacre și definirea ciclurilor de cultivare și a activităților agricole în general. De asemenea, fantele mai erau folosite pentru a vedea echinocțiile, apusurile de soare, solstițiile, pozițiile lui Venus și ale altor stele.
Mănăstirea și Biserica
Mănăstirea de măicuțe (Casa de las Monjas), ornamentată în mod elaborat, este un exemplu superb al stilului Maya combinat cu cel Toltec, practic fiecare centimetru al fațadei fiind decorat cu simboluri ale zeului ploii, Chac. Este posibil ca numele său să se datoreze faptului că acest edificiu, cu numeroase camere, le-au amintit spaniolilor de mănăstirile lor. Clădirea principală are cel puțin șase etape de construcție, cu modificări în clădire, decor și stil; indicații ale unei perioade lungi de ocupație.
Biserica (La Iglesia) este o clădire mică lângă mănăstire, cu o singură cameră și o ușă de acces, similară cu o capelă dreptunghiulară, de unde și numele său. Este un exemplu deosebit de bun de arhitectură Puuc, un stil timpuriu în care fațadele sunt decorate cu modele geometrice și animale, precum și măști Chac.
Complexul în sine este destul de compact și ușor de navigat, în timp ce ești, de asemenea, complet liber să explorezi situl arheologic în ritmul tău; ceea ce este un mare plus dacă mă întrebi pe mine. Acestea fiind spuse, dacă alegi să vizitezi singur complexul, cred că vizita ar trebui să dureze aproximativ 3-4 ore pentru a vedea cele mai importante atracții de la Chichen Itza. Important e să citești câte ceva înainte ca să ai habar de ce vezi acolo, apoi e important să ai la tine apă, cremă de protecție solară și o pălărie, pentru că soarele e puternic.
Dacă dorești să înțelegi mai multe despre civilizația maya și despre perspectiva lor unică asupra vieții, merită să iei în considerare serviciile unui ghid local, care are cunoștințele necesare. Un ghid te va costa între 650MXN (127RON) și 1000MXN (196RON) pentru un tur ghidat de trei ore și îl poți găsi imediat după ce intri în complex.
Deși nu poți înota la Cenote Sagrado de la Chichen Itza, cea mai apropiată cenote unde te poți răcori după vizita la Chichen Itza este Cenote Ik Kil. Ea este cea mai populară, fiind atracția principală din zonă, de aceea va fi și tot timpul plină de turișți. Cu toate acestea noi o considerăm ca “must see” dacă ajungi în această zonă a Mexicului. De la Chichen Itza până la cenote Ik Kil am luat un taxi și ne-a costat 160MXN (31RON) dus-întors. Intrarea a costat 150MXN (29RON) de persoană.
Cea mai frumoasă calitate a acestei cenote e faptul că e o cenote deschisă, iar de jur-împrejurul ei se găsește vegetație ce se înfășoară în jurul marginilor sale, oferindu-ți o experiență unică atunci când înoți în apele sale limpezi. Apă are o adâncime de 40 de metri, în timp ce diametrul acesteia este de 60 de metri, dar fii fără grijă, vei primi o vestă de înot la intrare. Cenote Ik Kil a fost considerată sacră de către mayași și de aceea aici s-au făcut sacrificii umane zeului ploii, arheologii găsind în apele sale oase și bijuterii.
De la cenote Ik Kil ne-am întors în parcare la Chichen Itza de unde am luat autobuzul înapoi spre Valladolid. Am vrut să combinăm experiența de la Chichen Itza cu situl arheologic Ek Balam, dar din păcate vremea nu a ținut cu noi și am rămas după-masă tot prin Valladolid.
Ne-a plăcut foarte mult ziua aceasta petrecută pe urmele mayașilor și îți recomand să pui și tu pe lista ta cele două locuri, chiar dacă sunt super turistice.
